șmecheros, -oasă
Parte de vorbire: adj. (familiar)
Etimologie: (șmecher + -os)
Etimologie: (șmecher + -os)
1. care știe să iasă din încurcături; șmecher.
2. care nu poate fi păcălită; șmecher.
3. (depr.) care se pricepe la trucuri, la viclenii; șmecher.